UN ALIAT PUTERNIC, PENTRU O PIELE SĂNĂTOASĂ!

MICROBIOMUL, O NOUĂ TENDINȚĂ?

Deși acest termen poate părea foarte științific, fiți siguri că microbiomul face parte din viața noastră zilnică. În cadrul acestui termen sunt grupate multe microorganisme, cum ar fi bacteriile, virusurile și cipercile, care coexistă pașnic cu noi pe piele, la nivelul intestinelor, plămânilor etc.
Ar trebui să știți că organismul uman este casă a unui număr de microorganisme de 10 ori mai mare decât al celulelor sale (1). Aceste mici celule independente formează un adevărat scut și, împreună cu sistemul imunitar, ne ajută să luptăm împotriva altor bacterii dăunătoare și viruși (2).

Microbiomul pielii: primul care intră în contact cu factorii agresivi externi

Pielea este primul organ uman care intră în contact cu mediul și, prin urmare, este posibil să primească zilnic atacuri chimice (poluare), fizice (radiații UV) și biologice (bacterii patogene).
Microbiomul pielii va forma prima barieră protectoare a corpului uman împotriva acestor atacuri.
Microorganismele care alcătuiesc acest microbiom vor juca un rol major în buna funcționare a pielii dvs.
⦁ Menținerea unui pH ușor acid, nefavorabil dezvoltării agenților patogeni (3)
⦁ Controlul trecerii și dezvoltării microorganismelor patogene pe piele, prin producerea de molecule de apărare (4),(5)
⦁ Semnalează sistemului imunitar pentru a recunoaște bacteriile benefice (6),(7)
⦁ Limitarea inflamației excesive în derm și epidermă, în special în cazurile de eczemă sau piele atopică (8)
⦁ Stimularea reparației epidermei (9)

ESTE ÎNTR-UN PROCES DE SCHIMBARE CONSTANTĂ A DENSITĂȚII ȘI DIVERSITĂȚII

Microbiomul pielii evoluează de-a lungul vieții și tinde către un echilibru necesar bunei funcționări a barierei pielii.
La nou-născuți, este mai puțin divers decât la adulți și provine în principal din flora vaginală și a pielii mamei. Mai mult decât atât, în funcție de modul de livrare (vaginal sau cezariană), microbiomul pielii sugarului va fi diferit. Astfel, bebelușii născuți prin cezariană nu vor beneficia de bacteriile bune produse de tractul vaginal al mamei (10),(11). Această diversitate scăzută, precum și natura sensibilă a pielii bebelușului necesită o îngrijire specială. Asigurarea respectului pentru microbiomul cutanat al sugarului este un pas esențial în formarea acestuia și prevenirea patologiilor cutanate.
De-a lungul anilor, microbiomul pielii evoluează, se diversifică, se echilibrează și devine unic pentru fiecare individ în funcție de origine, bagajul genetic și stilul său de viață. Stresul, condițiile de mediu și produsele de igienă vor avea, de asemenea, un impact real asupra compoziției lui (12). Prin urmare, este foarte important să țineți cont de acest parametru atunci când alegeți crema de îngrijire a pielii sau gelul de duș. Aceste produse, utilizate zilnic, putând crea un dezechilibru (13).

UN MICROBIOM DEZECHILIBRAT?
CARE SUNT CONSECINȚELE?

Când microbiomul pielii este supus stresului extern sau intern, echilibrul și diversitatea acestuia pot fi modificate. Un microbiom sănătos și bine diversificat, se poate reface foarte rapid.
Pe de altă parte, atunci când este dezechilibrat, mai puțin diversificat și favorabil dezvoltării bacteriilor patogene, pot apărea patologiile cutanate. Acest dezechilibru se numește „disbiozie” și contribuie la perpetuarea inflamației și la ruperea barierei pielii. Dermatita atopică este un exemplu principal de dezechilibru al microbiomului pielii. Această boală a pielii este cea mai frecventă la copii (14). Pentru a limita acest fenomen, este important să adoptați acțiunile potrivite pentru a păstra un microbiom echilibrat și sănătos.

UN MICROBIOM SĂNĂTOS PENTRU MINE ȘI PENTRU COPILUL MEU. CE ESTE DE FĂCUT?

Conservarea microbiomului dvs. și a copilului dvs. este foarte simplă și implică acțiuni zilnice foarte ușoare:

Alegerea corectă a produselor de îngrijire și igienă

Utilizarea produselor de igienă necorespunzătoare, poate provoca un dezechilibru în microbiomul pielii (13). Alegerea produselor, ale căror formule au fost studiate pentru a nu crea disbiozie în microbiomul pielii, va avea un impact pozitiv real asupra sănătății microbiomului dumneavoastră.

Modificarea ritualurilor de igienă

Cât de des și modul de spălare afectează echilibrul microbiomului nostru. Trebuie să știți că o simplă spălare mecanică, cu apă, elimină o bună parte din microorganismele care locuiesc pe pielea noastră. Spălarea prea frecventă și inutilă va contribui la dezechilibrul microbiomului (15).
Spălarea în apă prea fierbinte îl poate inflența negativ, de asemenea, ucigând o parte din microorganisme, deoarece, aceste mici organisme care trăiesc pe piele sunt obișnuite cu temperatura corpului și, prin urmare, sunt sensibile la temperaturi excesiv de ridicate (12).
Pe scurt, menținerea unui microbiom sănătos este crucială pentru sănătatea pielii dvs. Aceasta implică modificarea ritualurilor de spălare și, în special, alegerea produselor de igienă concepute pentru a respecta microbiomul, inclusiv pe cel al copilului dvs.


(1) MacLeod D.T. et al (2009) Skin Microbiology. Encyclopedia of Microbiology (3rd edition) 734 -747.
(2) Christensen G.J. et al (2014) Bacterial skin commensals and their role as host guardians. Benef Microbes 5: 201–215.
(3) Shu, M. et al (2013) Fermentation of Propionibacterium acnes, a commensal bacterium in the human skin microbiome, as skin probiotics against methicillin-resis-tant Staphylococcus aureus. PLoS One 8: e55380.
(4) Poonam et al (2012) Multifaceted attributes of dairy propionibacteria: a review. World Journal of Microbiology and Biotechnology 28: 3081-3095.
(5) Sandiford, S. and Upton, M. (2012) Identification, characterization, and recombinant expression of epidermicin NI01, a novel unmodified bacteriocin produced by Staphylococcus epidermidis that displays potent activity against staphylococci. Antimicrobial Agents and Chemotherapy 56: 1539-1547.
(6) Scharschmidt T.C. et al (2015) A wave of regulatory T cells into neonatal skin mediates tolerance to commensal microbes. Immunity 43:1011–1021.
(7) Lai Y. et al (2010) Activation of TLR2 by a small molecule produced by Staphylococcus epidermidis increases antimicrobial defense against bacterial skin infections. J Invest Dermatol 130: 2211–2221.
(8) Lai Y. et al (2009) Commensal bacteria regulate Toll-like receptor 3-dependent inflammation after skin injury. Nat Med 15: 1377–1382.
(9) Leonel C., et al (2019) Staphylococcus epidermidis role in the skin microenvironment. J Cell Mol Med. 23(9):5949-5955.
(10) Dominguez-Bello M.G. et al (2010) Delivery mode shapes the acquisition and structure of the initial microbiota across multiple body habitats in newborns. Proc Natl Acad Sci U S A. 107(26): 11971–11975.
(11) Capone K.A. et al (2011) Diversity of the Human Skin Microbiome Early in Life. J Invest Dermatol. 131(10): 2026–2032.
(12) Dreno B. et al (2016) Microbiome in healthy skin, update for dermatologists. J Eur Acad Dermatol Venereol. 30(12): 2038–2047.
(13) Holland K.T. and Bojar R.A. (2002) Cosmetics: what is their influence on the skin microflora? Am J Clin Dermatol 3: 445–449.
(14) Seite S. and Bieber T. (2015) Barrier function and microbiotic dysbiosis in atopic dermatitis. Clin Cosmet Investig Dermatol 8: 479–483.
(15) Rocha L.A. et al (2009) Changes in hands microbiota associated with skin damage because of hand hygiene procedures on the health care workers. Am J Infect Control 37: 155–159.